Как правильно произносить время в румынском?Exprimarea orei în limba română.

Exprimarea orei în limba română

Bun găsit! Primesc foarte des o întrebare legată de exprimarea orei în limba română. E corect să spun ora doisprezece sau trebuie să spun numai ora douăsprezece? Fac sau nu acordul? Noi am mai discutat acest subiect anul trecut, dacă îmi amintesc eu bine, dar ,cred că, e foarte util să ne reamintim. În rubrica de astăzi am să vă spun care este regula, ce s-a petrecut în istoria limbii române și cum ar trebui să spunem corect astăzi. 

Așadar,

ora doi sau ora două? Poate că aici mulți dintre dumneavoastră nu au dubii. Am auzit rar, însă unii spun așa. Și o situație similară despre care vă vorbeam la început – cum e corect ora doisprezece sau ora douăsprezece? Conform normei academice actuale forma corectă este ora douăsprezece. Adică trebuie să acordăm în gen numeralul cardinal cu substantivul pe care îl însoțește, adică ora douăsprezece. Adică e incorect să spunem ora doisprezece. Din păcate această formulare este foarte des folosită . În toate construcțiile care exprimă ora și care conțin numeralul doi trebuie să facem acordul la feminin. Spunem corect așadar ora două , ora douăsprezece și ora douăzeci și două. Nu este una dintre greșelile foarte grave, dacă nu facem acordul, dar nici minunat nu este pentru că arată că nu cunoaștem regulile de exprimare. Acordul la feminin în astfel de situații este considerat de lingviști o excepție. Gândiți-vă că numeralul unu în aceleași contexte nu se acordă cu substantivul oră. Spunem corect ora unu și ora douăzeci și unu, nu ora una și ora douăzeci și una. Și pentru asta există o explicație istorică pentru acest comportament diferit, una pe care au formulat-o mai mulți lingviști substantivul oră apare în acest context abia în secolul al-XIV-lea până atunci se folosea ceas și găsim în textele vechi formulări ca ,,un ceas după amiază’’ sau ,, două ceasuri după amiază”. De aici ceasul unu sau ceasul două. Apoi apar sintagmele cu substantivul oră, mult mai tărziu. Norma nu ține aici cont de o regulă gramaticală care ați văzut nu se aplică uniform. Mă refer la acord pentru că avem ora unu, dar ora două norma ține cont aici de istoria limbii. Recapitulăm ,așadar, vom spune  corect ora douăsprezece nu ora doisprezece și ora douăzeci și două nu ora douăzeci și doi și desigur ora două nu ora doi. Spunem la fel și dacă substantivul oră nu este exprimat ,,Este două.”sau ,,Ajung la douăsprezece” ,,Emisiunea începe la douăzeci și două.” Atât pentru astăzi! Știu azi nu am discutat greșeli grave, ci mai degrabă finețuri, dar nouă ne place să fim atenți la detalii care contează, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Sunt Ana Iorga. Ne revedem curând și cu alte subiecte interesante. Rămâneți cu Antena 3.